TABEL CRONOLOGIC
1794 – La începutul anului, se naşte Anton Pantaleon, fiul Tomaidei, o tânără de origine grecească şi al unui căldărar, care, deşi român de origine prin tată, se bulgărise în satul Sivin. Soţii Pantaleon avuseseră, înaintea de naşterea lui Anton, două fete care nu supravieţuiseră şi doi băieţi. ,,Andronache” este pus sub îngrijirea dascălului bisericii.
1806 – Din cauza războiului ruso-turc (1806-1809), familia se mută în Basarabia, unde cei doi fraţi mai mari intră în armata rusească. În martie 1809 aceştia participă, sub comanda generalului Kaminsky, la luptele din jurul Brăilei (apărată de nazirul Ahmet Ibrail), unde îşi pierd amândoi viaţa.
1806 – 1810 Anton cântă printre ,,sopranii armoniei eclesiastice” în Biserica din Chişinău ca sopran.
1812 – Basarabia devine provincie rusească, iar Tomanida, temându-se ca nu cumva să-i fie luat la armată şi ultimul fiu, acum în vârstă de 18 ani, hotărăşte să fugă în Ţările Române. Cei doi trec Prutul, apoi coboară spre Fălciu, Bârlad şi Focşani pentu a evita armatele ruseşti. Ajunşi la Bucureşti, tânărul intră paracliser la biserica Olari, după care cântă ca devteriu la Sfinţi.
1820 – 1827 Către sfârşitul anului se căsătoreşte cu Zamfira Agurezan, o tânără fără o zestre importantă. Cinci ani mai târziu, din cauza geloziei bărbatului şi a unor presupuse infidelităţi ale soţiei, apar probleme conjugale. La şase ani şi jumătate de la data căsătoriei se naşte şi primul lor copil, Lazăr. Zamfira, împreună cu acesta, părăsesc ulterior domiciliul conjugal. Publicase în acest timp un ,,Calendarŭ” după Bonifaciu Sètos şi ,,Cântările de sté” (1822), compusese cântări liturghice în greacă şi română şi se ocupase cu predarea de lecţii cântăreţilor şi clericilor.
1827 – Este numit ca dascăl domnesc (adică plătit de stat) la seminarul din Râmnicu Vâlcea, unde îl are ca elev, printre alţii, pe monahul Nifon, devenit ulterior Mitropolitul ţării. I se propune să dea lecţii de muzică maicelor tinere şi surorilor de la Mânăstirea dintr-un lemn, de lângă Govora, prilej cu care o cunoaşte pe Anica Milcoveanu, nepoata stariţei Platonida.
(continuarea, în volumul Povestea vorbei)