Genius la grădiniță #25 Alexandru şi ziua lui oribilă, teribilă, deloc bună, foarte proastă

Există zile când ți se scufundă corăbiile? În care vrei doar să te bagi în pat și să uiți de tot ce te înconjoară? Zile în care pare că totul e pe dos și în care vrei să pleci într-o altă lume eventual? Nu te îngrijora, nu ești singur, cu toții avem astfel de zile, ceea ce face diferența este modul de gestionare a lor.

Cum faci față unei astfel de zile? Cum gestionezi situațiile care te frustrează? Câtă importanță dai lucrurilor negative care se întâmplă în ziua respectivă? Sunt întrebări la care trebuie să reflectezi fix în acele momente.

Alexandru, personajul principal din cartea Alexandru și ziua lui oribilă, teribilă, deloc bună, FOARTE proastă, scrisă de Judith Viorst și ilustrată de Ray Cruz are o astfel de zi. O zi oribilă, teribilă, deloc bună, FOARTE proastă, spune el, dorind prin enumerația de adjective să evidențieze cât de neplăcută e de fapt ziua lui, motivele fiind multe și deloc însemnate, dacă mă întrebați pe mine, dar se pare că pentru un băiețel lucrurile nu stau chiar la fel.

Încă de dimineață, Alexandru se trezește bosumflat deoarece guma de mestecat cu care a dormit în gură se află în părul lui acum, iar dezordinea din cameră nu îl ajută să observe skatebord-ul de lângă pat, de care se împiedică, iar puloverul pe care îl scapă în chiuveta plină cu apă îl face să fie și mai supărat.

M-am bucurat nespus atunci când copiii au sesizat încă de la prima pagină că tot ceea ce pățește Alexandru e doar din cauza neatenției lui. Astfel, întrebarea retorică a unui băiețel din grupă Nu știe și el că nu e voie să dormi cu guma de mestecat în gura? m-a amuzat și ajutat în același timp să pornim de fapt pe urmele zilei oribile, deloc bună, foarte proastă a lui Alexandru, dar cel mai mult să căutăm motivele supărării lui.

Ziua oribilă a lui Alexandru continuă la micul dejun atunci când frații lui găsesc suprize în cutiile de cereale, iar Alexandru doar cereale pentru micul dejun.

Aici e momentul în care Alexandru ia decizia că în Australia, departe de casă și de situațiile neprevăzute care îl tot supără, lucrurile cu siguranță vor sta diferit. Tu unde simți nevoia să fugi când ai o zi nu tocmai bună? Eu prefer în natură, prin munți, înconjurată de verdeață și sunet de păsărele, iar copiii, copiii au ales mai multe țări, fiecare având propriul motiv, am avut printre raspunsuri Anglia, Italia și Austria, dar și „țara” Sibiu. Am avut și un răspuns atipic: unul dintre ei ar vrea să plece la bunici, la țară unde să se joace cu puii de găină.

Alexandru nu pleacă totuși în Australia, ci la școală, unde în mașină îl deranjeză că nu stă la geam, iar la școală găsește alt motiv de supărare: doamna învățătoare nu îi apreciază desenul invizibil.

Da, da, un desen invizibil, iar acest motiv de supărare vă mărturisesc că a fost mai mult decât neînteles de copii, afirmând Dar nu este nimic pe foaie, ce desen?, iar răspunsul foarte amuzant al altui ștrumfișor: Este invizibil, nu ai auzit? 

Însă departe de replicile delicioase ale copiilor, motivul supărării lui Alexandru este faptul că lipsa lui de participare la ora de desen nu este apreciată, dar nu doar ora de desen îi provoacă supărare, ci și ora de muzică, unde se pare că a cântat prea tare, iar la ora de matematică a avut dificultăți de pronunție a cifrelor.

Ziua abia la început, astfel că Alexandru găsește în tot restul zilei motive de supărare, din cele mai banale aș adăuga eu, până și micuții mei care au doar șase ani au sesizat că nu sunt deloc motive de supărare și chiar s-au regăsit în unele situații prin care a trecut și Alexandru.

Ce le aduce în prin plan povestea lui Alexandru copiilor? Tocmai importanța pe care o putem acorda unor lucruri care de fapt nu contează și nu doar asta, și faptul că putem să luăm drept lecții tot ceea ce ne supără și să le evităm pe viitor, ca de exemplu guma de mestecat în timpul nopții.

Astfel copiii au un exemplu de copil nemulțumit, care preferă să caute vinovați în ceilalți, uitând să analizeze de fapt propriile lui acțiuni.

Așa că i-am rugat pe copiii să îmi răspundă la următoarele întrebări:

- ce s-ar fi întâmplat dacă Alexandru nu ar fi dormit cu guma de mestecat în gură?

- dar dacă era mai ordonat?

- dacă s-ar fi bucurat de deliciosul mic dejun și de o plimbare cu mașina?

- oare dacă ar fi desenat ceva vizibil doamna învățătoare ar fi reacționat la fel?

Cartea se încheie tot cu o nemulțumire de a lui Alexandru, de aceasă dată de apa prea fierbinte și de modelul cu trenulețe de pe pijama.

Dar afirmația mamei, fiind replica de final a cărții, aduce de fapt concluzia întregului fir narativ, concluzie de care și noi ar trebui să fim mai mult conștienți, atunci când ni se îneacă corăbiile: Așa sunt unele zile... Chiar și în Australia.

Astfel că nu îți rămâne decât să ai răbdare, întodeauna după ploaie apare și curcubeul. Și pentru că am vrut să rămână tocmai cu această idee, curcubeul fiind surpriza după o zi ploioasă, au avut de decupat și lipit, rezultatul fiind un curcubeu.

Cu drag, 

O educatoare

Oana Paraschiv