Genius la grădiniță #35 Ursuleții Berenstain și adevărul

Greșeala recunoscută e pe jumătate iertată. Vă mărturisesc că eu am crescut cu acest proverb pe care încerc să îl promovez mai departe în rândul copiilor. Pe lângă faptul că încurajează asumarea unor lucruri, acest proverb încurajează iertarea și faptul că e normal să greșești.

Dar se pare că ursuleții din familia Berenstain au preferat ca greșeala să fie ascunsă. Surprinzând problema minciunii, pentru că minciuna folosită des devine o problemă, cartea aduce în atenția copiilor posibilele consecințe ale unei minciuni.

Pe ursuleții din familia Berenstain copiii îi cunosc deja, au descoperit bunele maniere într-o altă carte despre ei numită Ursuleții Berenstain uită de bunele maniere. De această dată le-am adus o nouă întâmplare a acestora, intitulată Ursuleții Berenstain și adevărul scrisă de Stan și Jan Berenstain.

Doi ursuleți, frate și soră, își petreceau ziua în căsuța din copac gândindu-se la ce activități distractive ar mai putea face. După mai multe propuneri ale surioarei, toate respinse de fratele ei, cei doi au început să dribleze mingea de fotbal prin casă.

Așa cum ursuleții aveau niște reguli de respectat în casă, printre care se număra și nu ne jucăm cu mingea în casă, la grădiniță și noi avem câteva reguli, moment oportun pentru a le recapitula cu ei. De altfel, și noi avem această regulă, nu ne jucăm cu mingea în clasă, unde mi-au și argumentat de ce anume nu o facem. Dar se pare că ursuleții au încălcat regula și așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, încâlcarea regulilor vine cu anumite consecințe. Consecința jocului de fotbal pornit în casa ursuleților s-a lăsat cu lampa preferată a mamei, ajunsă bucăți pe podea.

Singurul martor la cele întâmplate a fost o pasăre, care la zgomotul puternic făcut de prăbușirea lampei, a zburat. Să nu credeți ca pasărea a fost doar martor, pentru că ea de fapt a devenit făptașul. Explicația ursuleților în fața mamei s-a rezumat la distrugerea lămpii de către pasăre, a cărei descriere i-a trezit suspiciuni.

Minciuna a fost repetată și tatălui, numai că descrierea păsării fiind de data aceasta alta, cei doi uitând detaliile minciunii spusei inițial mamei. Iar cum întodeauna minciuna are picioare scurte, tatăl descoperă mingea de fotbal ascunsă sub fotoliul său.

Tristețea de pe chipul mamei este sesizată de ursuleți care o ajută să strângă cioburile, însă mama punctează un lucru esențial, lucru ce a schimbat cursul evenimentelor. Ce mă întristează pe mine e gândul că s-ar putea ca ursuleții mei, în care am avut întodeauna încredere, să nu-mi spună adevărul.

La auzul acestor cuvinte cei doi ursuleți au decis să spună adevărul și și-au asumat în totalitate răspunderea pentru lampa spartă. Telefonul bunicii și afirmația mamei cum că toate sunt bune îi pune în mare dilemă pe cei doi ursuleți: i-ai spus bunicii că la noi toate-s bune, dar nu-i prea adevărat.

Abia atunci cei doi ursuleți și odată cu ei și micii mei ascultători, înțeleg de fapt puterea adevărului. Acum, mama nu mai este supărată, ba din contră, este chiar bucuroasă că ursuleții ei au învățat o lecție foarte importantă: lecția adevărului.

Până la o anumită vârsta, undeva spre 6-7 ani, minciunile sunt nevinovate, cei mici folosindu-le pentru a își proteja interesele sau poate din frica de pedeapsă, dar chiar și așa trebuie să ne focusăm pe educarea și modelarea lor, învățându-i să aleagă calea sincerității și a integrității.

O minciună nu trebuie întotdeauna pedepsită, uneori este bine să știți motivele pentru care a mințit, în așa fel încât să puteți acţiona ca să înţeleagă valoarea sincerității. Va crește încrederea dumneavoastră şi, de asemenea, libertatea şi autonomia lui.

Plecând de la modelul ursuleților, referitor la ceea ce nu fac bine, dar mai ales la ceea ce fac bine, am construit un joc care urmărește clasificarea comportamentelor: așa da/așa nu.

Au avut imagini cu diversa acțiuni pe care a trebuit să le potrivească la locul lor. E un exercițiu care le dezvoltă vocabarul, care necesită atenția lor și care îi ajută să înțeleagă atât comportamentele pozitive dar și pe cele negative.

Cu drag,

O educatoare

Oana Paraschiv