Genius la grădiniță #73 Grădina pământeană a Prințesei de Marți

Ce ați zice ca în loc de jucării să vă petreceți timpul învățând cum să deveniți invizibili, asta bineînțeles dacă sunteți un copil. Se pare că există copii care au parte de o copilărie diferită față de ceea ce noi, pământenii, numim copilărie.

Pe Marte, în împărăția Valles Marineris locuitorii planetei învățau încă de mici cum să se ferească de pământeni, venusieni, saturnieni și așa mai departe. Și nu doar să se ferească, ci să își ascundă existența.

Însă acest lucru nu mai este posibil, asta datorită Veronicăi D. Niculescu, cea care ne prezintă în cartea Grădina pământeană a Prințesei de Marți, ilustrată de Irina Dobrescu, toate secretele regatului ascuns de ochii curioșilor.

Apropo de curioși, dacă v-am trezit interesul vreau să vă spun că firul narativ urmărește o dorință arzătoare a prințesei de pe Marte, pe numele ei, Prințesa de Marți.

Dorința prințesei ia naștere când primește o jucărie de pe Pământ. Mica rătușcă de plastic, nemaîntâlnită pe acele meleaguri, trezește în prințesă dorința de a colecționa lucruri pământești, iar mica ei colecție a devenit în timp neîncăpătoare într-o încăpere, ocupând întreg etajul unui castel. Iar dacă vă întrebați ce colecționa, ei bine plaja de obiecte era foarte diversă, obiecte de artă, cizme, stropitori și multe alte lucruri pe care vă invit să le descoperiți împreună cu micii curioși.

Că tot veni vorba de curiozitate, Prințesa de Marți află despre parfumul florilor de pe Pământ, despre care toți marțienii care puseseră piciorul pe Pământ șușoteau. Și cum orice dorința a prințesei era lege pentru regele regatului, aceasta coborî pe Pământ pentru a simți chiar ea mirosul despre care auzise.

Întoarsă pe Marte, prințesa avea acum un nou obiectiv: să contruiască o grădină la fel ca cea văzută pe Pământ, lucru care vă imaginați nu a fost ușor. Însă odată ce grădina a fost gata, plină de flori, dale de piatră, fântâni și mușchi, ceva lipsea, însă acel ceva era greu de identificat pentru mica prințesă. 

Nu știa ce lucru lipsea din minunata ei grădină pământeană, dar un lucru știa: e fragil și simplu, dar magic, ceva cu totul ieșit din comun, o țesătură vie și încărcată de muzică, o țesătură de sunete..care să fie răspunsul la o astfel de ghicitoare?

Cu cele menționate de prințesă, cinci supuși de încredere, cei care stăpâneau cei mai bine arta călătoriei, au plecat pe Pământ în căutarea răspunsului.

Celebrele grădini din Franța, Austria și Germania au fost analizate în detaliu, ba chiar și castelele și palatele rusești si ale lor grădini, însă nimic nu părea să lipsească.

Unul dintre supuși ajunge din întâmplare în cămăruța unui poet unde se ascunde dupa paharul cu apă al acestuia. Trebuie să vă menționez că locuitorii de pe marte, în momentul în care călătoreau luau înfățișarea unei lumini verzui, doar un licăr discret. 

Se pare că licărirea verzuie lângă paharul cu apă îi aduce poetului o inspirație artistică: a cântat toată vara o armată de greieri. Și uite așa, departe de toate grădinile lumii, într-un apartament la oraș, marțianul găsește răspunul la dilema prințesei. 

Nu am ales întâmplător cartea, ci am avut ca temă săptămânală Lumea insectelor. Astfel am integrat conținutul cărții cu o activitate practică ce conține mai multe insecte pe care am hotărât să le trimitem prințesei. Din carte am aflat că în grădina ei a reușit să aducă greieri, dar noi i-am pregătit gărgărițe, fluturași, licurici și, neapărat, albine.

Insectele le-am decupat eu, iar ei au avut de ales ce insecte vor să îi trimită prințesei, într-un borcan magic, de care le-am promis că mă voi ocupa personal să ajungă pe Marte.

Cu drag,

O educatoare

Oana Paraschiv