„Orice viață de om începe de mai multe ori.” - Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (1880—1967) a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori români, autor de teatru, proză, pamflete şi literatură pentru copii, opera sa poetică fiind însă componenta esenţială a creației sale. La 16 ani debutează în revista Liga Ortodoxă. Abandonează studiile și începe să lucreze într-o fabrică. În 1905 pleacă într-o călătorie prin străinătate care îl va ajuta să-și desăvârșească cariera de scriitor.

                                                                                                                                           Sursa foto: pov21.ro

Cunoscut în rândul multor generații de cititori cu operele „Zdreanță” și „Flori de mucigai”, Arghezi ascunde o personalitate complexă care și-a căutat vocația ani la rând, în diferite meserii. Ion N. Teodorescu (numele său real) a folosit pseudonimul Tudor Arghezi pentru prima oară în anul 1897, odată cu debutul său în reviste.

Știați că:

• la vârsta de 19 ani a devenit călugăr la Mănăstirea Cernica unde a petrecut patru ani?
• a lucrat ca bijutier și ceasornicar în Elveția?
• a publicat primul său volum, „Cuvinte potrivite” la vârsta de 47 de ani, la o diferenșă de 31 de ani de la primele sale scrieri?
• a fost interzis în perioada regimului comunist și a fost nevoit să vândă cireșe din propria livadă, la Mărțișor, pentru a trăi modest?
• manuscrisele lui Arghezi au fost îngropate la rădăcina unui tei?

Chiar dacă nu poți citi orice operă a lui Tudor Arghezi la orice vârstă, acesta s-a asigurat că până și cei mai mici cititori se pot bucura de magia scrierilor sale.

 „10 căţei. 10 mâţe şi alte versuri de abecedar” (publicată la editura Vlad și Cartea cu Genius) este ilustrată de Maria Brudașcă. Pentru că nu prea-i plăceau cărțile de citire de pe vremea lui, Arghezi a vrut să scrie el însuși un Abecedar care să fie pe placul micuților. Și uite așa, de fiecare dată când era într-o dispoziție jucăușă, mai adăuga o poezie în colecția de versuri de abecedar. Sunt poezii scurte și sprințare, parcă inspirate din numărătorile, ghicitorile și formulele ritmate pe care le spun copiii în jocurile lor. Tocmai de asta sunt ușor de reținut și parcă-ți vine să le tot repeți:

„Puiul mâții-ntâia oară

 Vede fluturii că zboară.

 Vino-ți, mâțule, în fire,

 Lucruri multe-or să te mire.“

Dragi copii ascultători,

Acest cuvânt-înainte va fi gata cât aţi zice „peşte” sau cât v-ar lua vouă să număraţi până la 10 şi înapoi ori să spuneţi alfabetul pe nerăsuflate. Şi cum timpul trece cel mai repede cu o poveste, iată istoria acestei cărţi frumoase.

Această carte frumoasă a fost scrisă de un mare poet, atât de mare... încât s-a făcut mic, s-a copilărit şi a scris versuri şi pentru copii ca voi. Adică a compus poezii şi pentru cei peltici, care zic „chie-n loc de scrie” ori „cate-n loc de carte” şi „chion şi nu creion”, dar şi pentru cei care abia merg la şcoală şi rup des foaia de caiet, fiindcă, e lucru ştiut, „la scrisul pe hârtie/Pana nu prea vrea să scrie./Dai din limbă, strâmbi din gu-ră,/Iese şi-o zmângălitură;/Mai întingi, mai pui, mai pici./Tot aşa-i şi la pitici”. Dar, s-a întrebat poetul, cum să citească piticii poeziile dacă nu ştiu încă alfabetul?”(Cuvânt înainte, „10 căţei. 10 mâţe şi alte versuri de abecedar”, Tudor Arghezi). La Editura Arthur a apărut și volumul „Cartea cu jucării” (2013).

„Poezia este copilul care ramâne în sufletul adolescentului, al omului matur şi al bătrânilor, peste durere, dezamagire şi suferință.” - Tudor Arghezi