Abia ieșit dintr-un mariaj disfuncțional, un tânăr austriac ajunge în America, unde speră să treacă peste despărțirea de soția lui. Dar nu după mult timp descoperă că femeia pe care credea că a lăsat-o în trecut se ține pe urmele sale. Curând, cei doi intră într-un joc de-a șoarecele și pisica, alergând unul după celălalt de-a lungul și de-a latul întregii Americi: din Philadelphia până în St. Louis, din Portland, Oregon, până în Los Angeles. Dar oare caută răzbunare sau dragoste? Răspunsul la această întrebare rămâne o enigmă de efect asemenea unei metafore, care – după cum susține personajul principal – se naște întotdeauna din confuzii și iluzii optice.

Scurtă scrisoare pentru o lungă despărțire este o carte ca un film de Wim Wenders: o idee despre ce înseamnă să călătorești dintr-un loc într-altul, o poveste plină de suspans și o istorie de familie. Totodată, este o scrisoare către America, adresată peisajelor și culturii acestei țări, în care promisiunea unei vieți noi – sau rămășițele uneia deja trăite – te așteaptă la fiecare pas.

„− Este insuportabil să fii dușmanul cuiva, spunea John Ford. Celălalt devine dintr-o dată
fără nume, o simplă creatură, fața i se pierde în umbră și devine neclară, deformată și nu ne mai putem uita le ea decât fugitiv, de jos în sus, ca șoarecii. Ni se face silă de noi înșine când avem un dușman. Și totuși, mereu am avut dușmani.”

De ce să o citești 

• Pentru Handke, scrisul este o investigație artistică și filosofică, o căutare a formulelor.

• Scopul lui Handke e să dezbrace literatura de cuvinte inutile și să conteste convențiile lingvistice, dezvoltându-și un stil prozaic simplu și robust.

• Peter Handke este o figură literară majoră a primei generații de scriitori germani de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Opinii editoriale

„Peter Handke este cunoscut pentru meditațiile sale ficționale în ceea ce privește relația dificilă dintre limbaj și realitate. Pentru el, scrisul este o investigație artistică și filosofică, o căutare a formulelor.“ The New York Times

„Scopul lui Handke e să dezbrace literatura de cuvinte inutile și să conteste convențiile lingvistice, dezvoltându-și un stil prozaic simplu și robust.“ The Guardian

„Peter Handke este o figură literară majoră a primei generații de scriitori germani de după cel de-al Doilea Război Mondial. Degetele lui nu sunt niciodată departe de puls...“ The Washington Post

„Imaginați-vă o combinație între Holden Caulfield și Bertold Brecht și vă veți face o părere despre romancierul, dramaturgul și scenaristul Peter Handke.“ The New York Times 

„Scurtă scrisoare pentru o lungă despărțire este un exemplu de postmodernism în forma lui cea mai palpitantă și provocatoare, o operă literară care face posibilă redefinirea realității și a ficțiunii.“ Choice

Aspecte inedite din biografia autorului Peter Hanke 

Peter Handke se naște în decembrie 1942 în Griffen, un sat din regiunea Kärnten, situată în sudul Austriei. Mama sa, Maria, aparținea minorității slovene, iar tatăl său era un soldat de origine germană, pe care avea să-l întâlnească mai târziu, la vârsta adultă. După absolvirea liceului în Klagenfurt, se înscrie la facultatea de Drept a Universității din Graz, însă își
abandonează studiile câțiva ani mai târziu, odată cu apariția romanului său de debut, Die Hornissen (1966). Se remarcă drept dramaturg neconvențional în momentul punerii în scenă a piesei de teatru Publikumsbeschimpfung ( Insultarea publicului), care a avut un impact nemaiîntâlnit asupra spectatorilor. La vârsta de douăzeci și trei de ani este deja celebru, astfel că în 1966 prestigioasa grupare literară germană Gruppe 47 îl invită să participe la una dintre întâlnirile ei anuale. Printre scrierile sale de succes se numără Frica portarului
înaintea loviturii de la 11 metri (1970, Editura Art 2019), Scurtă scrisoare pentru o lungă despărţire (1972, Editura Art 2019), Femeia stângace (1976, Editura Art 2021), Nefericire împăcată (1972, Editura Art 2022) – o nuvelă cu puternice nuanțe
autobiografice, scrisă după sinuciderea mamei sale. Handke s-a remarcat, de asemenea, ca
poet, eseist și scenarist (a colaborat cu regizorul german Wim Wenders pentru mai multe producții cinematografice). A primit numeroase premii literare (Premiul Franz Kafka – 2009, Premiul Ibsen – 2014), iar în 2019 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură.